The Gummy Bear Song

Marin Sorescu - Contabilitate

Vine o vreme

Când trebuie sa tragem sub noi

O linie neagra

Si sa facem socoteala.

Câteva momente când era sa fim fericiti,

Câteva momente când era sa fim frumosi,

Câteva momente când era sa fim geniali,

Ne-am întâlnit de câteva ori

Cu niste munti, cu niste copaci, cu niste ape

(Pe unde-or mai fi? Mai traiesc?).

Toate acestea fac un viitor luminos -

Pe care l-am trait.

O femeie pe care am iubit-o

Si cu aceeasi femeie care nu ne-a iubit

Fac zero.

Un sfert de ani de studii

Fac mai multe miliarde de cuvinte furajere,

A caror intelepciune am eliminat-o treptat.

Si, în sfarsit, o soarta

Si cu înca o soarta ( de unde-o mai fi iesit?)

Fac doua

(Scriem una si tinem-una,

Poate, cine stie, exista si viata de apoi).

Traian Basescu si Shakespeare

Dear Shakespeare readers,

This is a manifesto aimed at you. Burn your books. Forget about the balcony scene in Romeo and Juliet. The Brit dude is outdated. Dovada? O olteanca ce, calcand pe urmele presedintelui in exercitiu al Romaniei, striga cu foc? "Stati fara grija, Domn' Presedinte. Tot cu dumneavoastra votam. Cu cine altcineva? Basescu de 3 ori barbat."

Lasand la o parte infuzia "show-bizului" autohton in viata politica (cine-si mai aminteste faimoasa De 3 X Femeie?), e de retinut tiparul din mentalitatea autohtona. Aparent, pe 17 decembrie 1989, cu doar 8 zile inainte de a fi impuscat, Nicolae Ceausescu a avut o tentativa basesciana avant-la-lettre de a demisiona. CPEx-ul si-a declarat sprijinul neconditionat pentru tov. secretar general, pentru ca era de neinlocuit. Cativa ani mai tarziu, intr-o Romanie asa-zis democrata, singurul presedinte valid pentru electoratul roman era Ion Iliescu. De curand (adica acum vreo 5 ani), romanii l-au descoperit pe Traian Basescu...la tanc. Ce ne faceam daca aveam de ales intre Nastase, Stolojan si Vadim? Unde era prezidentiabilul cu nume ales...unde era escu al nostru cel de toate zilele?

Aparent, campania electorala actuala pune in lumina noi sperante. Avem nu numai un Crin Antonescu, dar si un Sorin Oprescu. Dar Basescu nu-si face griji. Ei nu au prenume viguroase, pline de seva pamanatului si de spiritul neaos romanesc. Crin, Sorin...nume noi, delicate. Poate Mircea sa fie un oponent mai cu greutate, ca, deh...prenume de domnitor si personaj din filmele lui Sergiu Nicolaescu. Dar, fatalitate, mon cher...el este un amarat de...Geoana. Deci...dragi romani, ce rost mai are votul? Stampila e oricum atrasa ca un magnet de nume predestinate, viguroase. So...what's in a name? The Romanian presidential office apparently. Eu zic sa mai punem de un referendum. Sa avem nu doar parlament unicameral, dar si un articol in Constitutie care precizeaza lista de nume posibile pentru un Presedinte. Nu de alta, dar ne-am putea trezi si noi, ca americanii, cu vreun Obama.

The Scream

Weird thing...I was looking through some older pictures and I found one that instantly reminded me of Munch's The Scream. I wondered whether, at that moment, I had done it on purpose, or it was just a freaky coincidence. I couldn't remember. Of course, my first instinct was to get all panicky and create intricate scenarios in my head, foreseeing early manifestations of Alzheimer's...and a few moments later I remembered the most significant thing of all. The reason why I can't remember the exact cognitive processes going on in my head at that very moment is that it was one moment of bliss in a long stream...one of those instances when you are so happy and free of any restraints, that you do not disect each and every grain of thought, when irrationality is the most natural state of all. Of course, large quantities of imbibed alcohol may have been involved in the whole process as well.

I miss those moments...and I hate studying for a useless, bureaucratic exam upon which your entering in a dehumanizing educational system depends.

Oh yeah...kids...stay in school and...um...don't do drugs...whatever.